Înșelătorii online în luna iubirii. Victimele sunt alese din rândul persoanelor vulnerabile sentimental

Numărul înșelătoriilor online a crescut substanțial în luna iubirii, februarie. Pretextând că oferă „iubire adevărată”, infractorii cibernetici profită de persoanele naive, vulnerabile sentimental pentru a le goli conturile.
ING Bank şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) au transmis un avertisment cu privire la înșelătoriile romantice. Numărul acestora au crescut în această perioadă, infractorii profitând de sensibilitatea potențialelor victime.
Infractorii cibernetici se ascund în spatele unor măști, pozând în personalități publice – actori, politicieni sau sportivi – soldaţi, medicii ori oameni de afaceri aflați în situații de dificultate temporară. Foarte activi pe site-urile de întâlniri sau pe platformele sociale, aceștia își atrag victimele promițându-le iubirea adevărată.
Într-un timp relativ scurt, apelând la metodele ingineriei sociale, construiesc o relația virtuală cu potențialele victime selectate din rândul persoanelor vulnerabil sentimental. Odată construită această relație, infractorii cibernetici trec la atac și sub diferite pretexte solicită bani sau informații cu caracter personal. De fiecare dată, scopul este același devalizarea conturilor victimei, scrie b1tv.ro.
„După stabilirea relaţiei şi crearea unui sentiment de apropriere şi încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgenţe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situaţii dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o ţară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav.
Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neaşteptată în timpul unei călătorii de afaceri şi cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp. Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, a spus Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Care sunt țintele escrocilor sentimentali
Escrocii sentimentali își aleg țintele, în special din rândul persoanelor vârstnice, profitând de vulnerabilitatea acestora. De altfel, se știe că vârstnicii sunt mai puțin familiarizați cu pericolele din mediul online. Sunt vizate cu precădere persoanele singure, divorțate sau văduve, de preferat în vârstă de peste 50 de ani. Infractorii se orientează către persoane cu venituri stabile, dispuse să trimită bani, cu mai puţină experienţă pe reţelele sociale şi aplicaţiile de dating.
Pentru a-și atrage victimele mai rapid în plasă, ei apelează la manifestări excesive de afecţiune şi de atenţie, cunoscute drept tactici de tip „love bombing”. O practică frecventă este de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanţe) pentru a da impresia de credibilitate și pentru a-și susține poveștile.
„Cei care comit escrocherii romantice sunt experţi în ceea ce fac, sunt răbdători şi meticuloşi, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emoţionali şi par de cele mai multe ori autentici, grijulii şi credibili. Unii dintre escroci sunt prezenţi pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media. În conversaţiile avute cu potenţialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
Astfel, dacă aţi stabilit o relaţie la distanţă pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic şi nu o cunoşteaţi inainte, analizaţi cu atenţie situaţia şi puneţi-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgenţă, în acel moment trebuie să vă activaţi reflexele de securitate. Atunci când aveţi suspiciuni, nu ezitaţi să cereţi ajutor!”, a explicat Mihai Rotariu, manager al Direcţiei de Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC.
Recomandări pentru evitarea capcanelor
ING şi DNSC prezintă o serie de recomandări menite să-i ajute pe vârstnici să evite astfel de situații:
- În nici o circumstanță, nu trebuie să trimiteți bani unei persoane pe care nu o cunoaşteţi personal, indiferent de motivele invocate;
- Nu oferiţi informaţii despre datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine le solicită;
- Aveţi grijă ce postaţi şi faceţi public online.
Specialiştii DNSC avertizează că infractorii pot folosi informaţiile postate pe social-media pentru a înţelege şi aborda potențialele victime. Drept urmare, recomandă verificarea informaţiilor legate de persoana cu care corespondaţi online.
„Cercetaţi fotografia şi profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut şi pe alte site-uri sau aparţine altcuiva; dacă aţi fost contactaţi de o persoană suspectă care vă cere bani, raportaţi profilul pe platforma respectivă şi contactaţi autorităţile”, trasmit reprezentanţii DNSC.
Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, cetăţenii sunt sfătuiţi să se informeze din surse de încredere precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.